LIGA HABITAT

Avand in vedere declaratiile autoritatilor prin care se prezinta ca un succes bugetul acordat anul acesta reabilitarii termice si anume 150 milioane lei si faptul ca se preconizeaza aceeasi suma si pentru 2012, facem urmatoarele precizari:

• Aceasta suma reprezinta o gluma pentru ca nu poti numi un program national cand ai o finantare cat 10 drumuri comunale!
• Cu aceasta suma s-au realizat in 2011 doar 29.000 de apartamente (aproximativ 290 de cladiri) din cele 8.000.000 de apartamente (aproximativ 80.000 de cladiri). In ritmul acesta vom termina reabilitarea termica in cateva sute de ani!!!!
• Romania are obligatii clare in domeniu creşterii performanţei energetice a blocurilor de locuinţe si cu toate acestea constatam o desconsiderare evidenta a acestui domeniu!
• Apreciind o medie de cheltuieli de 3600/Euro/apartament pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica necesarul de investitii pentru cele 1,4 milioane de apartamente ce trebuie reabilitate de urgenta este de circa 5 miliarde EURO, din care:

a) 50 % din alocatii de la bugetul stat, in limita fondurilor aprobate annual cu aceasta destinatie in bugetul MDRT, adica: 2,5 miliarde EURO;

b)    30 % din fonduri aprobate annual cu aceasta destinatie in bugetele locale si din alte surse legal constituite, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene, adica 1,5 miliarde EURO.

c)    20 % din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari si din alte surse  legal constituite, inclusiv  fonduri ale Uniunii Europene, adica 1 miliard EURO.

Considerand ca 5 (cinci) ani este perioada optima de realizare a reabilitarii termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adica aprox 280 de mii de apartamente / an) aflate intr-o situatie avansata de degradare atunci bugetul anual ar trebui sa fie de aproximativ: 500 de milioane de EURO – aprox 2 miliarde lei.

In cel mai rau caz, pentru derularea pe o perioada de 10 ani, trebuie o finantare de aprox 1 miliard lei /an!

Pentru eficientizarea programului facem urmatoarele propuneri:

• Schimbarea radicala a schemelor de finatare prin realizarea unei scheme unitare (model acceptat in toate tarile Uniunii Europene care au astfel de programe!) prin care sa se regaseasca, intr-o proportie data de venitul mediu pe menbru de familie, si granturile (sumele nerambursabile) si imprumuturile cu dobanda subventionata de stat si gantate de stat. Se pot folosi criteriile existente la consolidarea cladirilor unde pana la venitul mediu pe economie / membru de familie lucrarile sunt acoperite 100% de la bugetul statului!
• In acest program trebuie sa se regaseasca si masurile legate de energiile regenerabile (vezi programe gen Casa Verde!) si masurile legate de reabilitarea structurala (acolo unde este cazul!). Numai un management comun al acestor programe poate asigura o abordare integrata corecta si durabila a acestei problematici! Solicitam trecerea tuturor programelor legate de locuinte sub administrarea unui singur Minister.
• Programul a fost conceput gresit prin accentuarea rolului autoritatilor locale/primariilor care sunt definite, in mod eronat, ca beneficiare ale reabilitarii termice, in detrimentul beneficarilor reali ai programului, adica proprietarii apartamentelor care sunt reabilitate (organizati sau nu in asociatii de proprietari). Proprietarii / asociatiile de proprietari trebuie sa fie cei ce primesc fondurile si cei care decid asupra executantului lucrarii in conditiile atingerii cotelor de eficienta propuse in program si cu respectarea legislatiei in domeniu! In prezent, practic proprietarii nu au nici un cuvant de spus in alegerea executantului lucrarilor de reabilitare si, in marea majoritate a cazurilor, nu primesc devize complete cu privire la lucrarile efectuate sau sunt pusi in fata faptului implinit, primind inainte de momentul receptiei devize cu pana la 50% mai mari fata de devizul initial. Legislatia privind reabilitarea termica nu prevede sanctiuni aplicabile autoritatilor locale care nu respecta drepturile proprietarilor de apartamente. Unele autoritati locale abordeaza acest program ca fiind o „pomana”, uitand ca utilizeaza de fapt fonduri publice care sunt constituite, prin taxe si impozite, tot de beneficiarii reali ai programului – cetatenii – proprietari de apartamente.
• Asociatiile de proprietari, care au resursele necesare pentru a realiza din banii lor lucrarile, ar trebui sa benficieze gratuit de auditul energetic si de proiect;
• Proprietarii care investesc in masuri de eficienta energetica ar trebui sa beneficieze de deducere din impozitul pe venit pana la contravaloarea de 500 Euro/an ;
• TVA „0” pentru lucrarile de reabilitare si pentru materialele de constructii folosite la reabilitare (in prezent, se inregistreaza situatia absurda in care lucrarile de reabilitare suportate din fonduri publice sunt supuse taxarii, cota contributiei din partea asociatiei echivaland cu valoarea TVA);
• Programele trebuie sa se adreseze tuturor tipurilor de locuinte indiferent daca vorbim de blocuri sau de locuinte individuale (case). Discriminarea aceasta trebuie sa inceteze.
• Trebuie standardizate pachete de masuri de reabilitare ce pot fi aplicate blocurilor construite dupa proiecte tip astfel incat sa scada costurile de auditare si proiectare.

Revizuirea cadrului legal trebuie facuta doar cu consultarea obligatorie si reala a reprezentantilor asociatiilor de proprietari. Mentionam ca atat timp cat beneficiarii finali a prevederilor legii sunt cetatenii – proprietari de apartamente, consideram ca propunerile de modificare si completare venite din partea reprezentantilor acestora trebuie acceptate. Reamintim ca atunci cand legislatia actuala se afla in dezbatere publica, Liga Habitat a propus o serie de modificari pe baza opiniilor exprimate de membrii ligii si de specialisti dar ca autoritatile au dat dovada de incapacitate de dialog.

Reamintim ca Romania este stat membru al Uniunii Europene, avand o serie de obligatii extrem de serioase legate de cresterea eficientei energetice. Fondul locativ din Romania este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse energetice. Bucurestiul consuma o cantitate dubla de energie pentru incalzire fata de o capitala a tarilor nordice (in ciuda diferentei enorme a conditiilor climatice).

Starea proasta a cladirilor, incoerenta guvernamentala, descurajarea initiativelor de eficienta energetica si, nu in ultimul rand, nivelul scazut al veniturilor populatiei afecteaza sansa ca Romania sa indeplineasca obligatiile asumate ca stat membru UE si sa se inscrie in randul tarilor civilizate.