Propuneri privind sistemul de benchmarking necesar a fi promovat in Romania
luni, mai 11, 2015 19:31 Acest post a fost postat in categoria: Puncte de Vedere
Propuneri privind sistemul de benchmarking necesar a fi promovat in RomaniaIasi: consumuri medii de caldura in ultimele 4 sezoane de incalzire
luni, mai 11, 2015 19:30 Acest post a fost postat in categoria: Puncte de VedereScrisoare respingere pl 134 2015 pl 507 2014 Propunere legislativă pentru modificarea legii 51 2006 si legii 241
luni, martie 30, 2015 13:51 Acest post a fost postat in categoria: Puncte de VedereBrosura distributie orizontala Otopeni
marți, mai 27, 2014 16:18 Acest post a fost postat in categoria: Puncte de VedereConsumuri iarna 2013-2014 Uniunea Asoc de Proprietari Constanta
marți, mai 27, 2014 16:18 |
 |
Observatii cu privire la propunerile de imbunatatire a cadrului legal referitor la repartizarea costurilor
marți, februarie 25, 2014 16:501. Astfel stabilirea unei valori de minim 12 gr.C. este absurdă deoarece din masuratorile efectuate de mine, de societatea ISTA (confirmata si in ultima sedinta Habitat pe aceasta tema) ca şi in articolele de specialitate (Instalatorul- copia aticolului cred ca o aveti), temperatura minimă a unui apartament cu incălzirea blocata (apartament nelocuit) pe timpul iernii se situează in limitele de 17-19 gr.C. !. Pentru a ajunge la cele 12 gr.C. apartamentl ar trebuii racit in prealabil.
2. Sa presupunem ca pentru completarea temperaturii (la diferentele mai mici de cele 5-6 gr.C.-adica intre 24 si 19 gr.C.) se va impune folosirea regulatoarelor care nu se pot inchide la zero (ex la gradatia 2). Acest luicru ar fi aberant si neproductiv din urmatoarele motive.
a. In general locatarii, din spirit de economie, inchid sau reduc la o pozitie minima robintele de reglaj in spatii precum dormitoarele (pe parcursul zilei), camere nefolosite sau bucatarii. Acest lucru conduce totuşi la scăderea consumului imbunatatind global randamentul termic al cladirii.
b. In situatia apartamenului nelocuit (in care avem totusi in medie 18 gr.C.) prin neinchiderea totala a regulatorului-robinet se va injecta o energie termica suplimentara ridicand temperatura, sa zcem cu 2-3 gr.C. Presupumem ca in jurul apartamentului sunt apartamente, locuite cu o temperatura de 24 gr.C. Sunt două situatii. Vecinii avand pierderi de transfer mai mici isi reduc reglajul ramânand la 24 gr.C sau nu sesizează schimbarea termica şi răman cu reglajele la valorile avute drept care temperatura va creste la cca 25 gr.C. In ambele cazuri pierderea termica spre exterior, cea care caracterizează eficienta termica a cladirii va creşte in mod cert avind in vedere ca si apartamentul nelocuit isi creste temperatura. Daca prin reabilitarea termica a blocurilor eficienta termica a cresut cu 15% (cum s-a constatat) prin introducerea măsurii discutate aceasta va scadea la jumatate (se poate calcula). Aceasta se traduce la pierderi de zeci de milioane Euro cheltuite pentru reabilitari a caror eficienta ar scadea in urma masurilor preconizate.
3. Efectele negative ale repartitiei de caldura prin sistemul actual răman oricum; am aratat ca la anumite tipuri de constructii că la o diferenta de 0,6 gr.C intre apartamente transerul interior devine egal cu cel spre exterior la o diferenta de 32 gr.C. !! Aşa ca o manipulare de repartitor (blocare sau limitare) nu rezolva problema. Singura fundamentată, pe care am prezentat-o si care surprinzător se asează in modul european de rezolvare este cea a repartitiei procentuale pe suprafete individe.
Cu stima,
Dr.ing.Aurel MARIAN
